Sînpaul este o localitate cu o bogată tradiţie istorică în Judeţul Cluj, săpăturile arheologice efectuate în hotarele Baciului şi Nădăşului de profesorul Atila Palko şi N. Dunăreanu din Cluj-Napoca ducând la descoperirea unei aşezări omeneşti încă din neolitic. În perioada stăpânirii romane, Sînpaulul se afla între două centre militare puternice: Vechea Napoca şi Porolissum. Cronica lui Hurmuzaki aminteşte de 12 ori numele lui Gelu, care a făcut jurământ reciproc la Aşchileu cu maghiarii şi au avut conducător comun pe Tuhutum. Ca şi voievozi români în această zonă întâlnim pe un "Petruş de Nodaj" (Nădăşel) în 1370, care era voievod de Gîrbou (Woyvoda în Garbo Walachale Episcopatus Ecclesiaes Transilvanien). După înfrângerea lui Gelu pe râul Almaş, începe o perioadă nouă în istoria Transilvaniei, cea a dominaţiei maghiare, care pe plan social, economic şi politic marchează începutul unei orânduiri noi, cea a feudalismului. Această orânduire este resimţită şi de locuitorii din Sînpaul.

Din documentele vremii reiese că, satul Sînpaul este atestat documentar din anul 1295, când se numea: Sanctus Paulus. Apoi are următoarele denumiri:
- Villa Zenpal - 1341 Doc. Rom. Ca II pag. 414
- Poss Zenthpal  - 1358 Dicţionarul istoric al locuitorilor din Transilvania. vol. II 131
- Zenthpal -1449 Osanki V. pag. 410
- Zent Pall - 1587-1589 Jako, Adatok pag. 56
- Szempal - 1733 C. K.
- Magyar Sz<en>Pal - 1760-1762
- Szint - Paul - 1850 Statistica Transilvaniei
- Szent - Paul - 1890 Buletin Oficial/1890
- Sîn - Paul - 1890 Buletin Oficial/1890.

Sînpaul a făcut parte din regiunea Cluj, raionul Huedin, plasa Baciu, iar din anul 1953 este comună, astăzi aparţinându-i 6 sate: Sînpaul, Şardu, Mihăieşti, Topa Mică, Berindu şi Sumurducu, cu o populaţie totală de 2775 de locuitori.